egoverbal

Fructul oprit sau doar un alter ego.

Între apus și răsărit

Ești între două lumi, între cercuri deschise și închise pe colile secundelor ce te mistuie în pași de dans. E sânge și lut printre gândurile tale și ceva te sfâșie din interior. Alfa produce cauze, iar omega nu întarzie să apară cu sau fără motiv împingându-te la o filosofie simplă de viată și la compromis. Ești ciclu după ciclu în negare și totuși viața ta-i una. Ești neîmplinit și neîntregit prin prisma faptului că s-a așternut tăcerea, iar ecourile amintirilor se joacă maiestuos, săpând cratere, printre schismele ce ți le dorești a se întâmpla. Tăcut se așează praful obișnuinței și culmea, tu, te afli între aceleași două lumi neîncrezător în himere. În larg de cearceafuri arzânde și mâinile deprind un alt contur. Am gustat din nemurire pentru o clipă neștiind că, cupa divină este a altcuiva. A fost viu sinonimul tăcut al regăsirii. Nu poți sa-ți împarți buzele care ascund secrete și taine dătătoare de viață sau de moarte. Pietrele adună uitare și asmuțire canceroasă. Nu poți fi eu decât atunci când te lepezi de tine. Am aprins o lampă ce poate pâlpâia neștiută, iar flacăra ei se zbate inconștientă sub zale de marmură. Colecționezi energii ce nu le poți stăpâni pentru lung timp; ajungi să speri sperând. Mirosul egoului și al cărnii tale rămâne acolo pentru totdeauna. În dezbinare poate exista și regăsire. În despărțire poate exista și perfecțiune. Cupolele sentimentelor ce odată ți-au părut grandioase stau să se prăbușească sub indecizia necunoștinței. Nu există scapare în acest alb ori negru somn. După șapte vieți astralul va decide dacă rămâi același foc sau devii o scânteie. Gol de conștiință și aruncat în patul în care ți-ai sabotat suferința în plăcere, arzi încă o țigară ca și cum ai marca o hartă nevăzută plină de brațe străine. Odată în viață ești intens asemenea unui azimut perfect. În rest te amesteci cu sângele celor care te vor abandona mai târziu. Pe vârfuri înalte ai descoperit lumea și totuși lumea nu a știut să se bucure de, descoperirea ta. Ceva lipsește în planurile medienelor cerebrale sucind parcă și mai mult cuțitul în rana deschisă. Ai reusit să ții în palme o stea fără să știi măcar pentru o clipă că poate fi căzătoare sub greutatea planului secund…sub greutatea bătăilor de aripi de fluturi.

Anunțuri

Stoarce neuronu'

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: